Algele – adevaratele bunatati ale apelor

Probabil ca atunci cand va balaciti in mare si va prindeti piciorul intr-o liana submarina, nu va ganditi prima data la ce urmeaza sa mancati la cina. Si cel mai probabil singurele alge de care ati auzit ca fiind comestibile sunt foile de nori, folosite in prepararea sushi-ului. Dar sunt atatea si atatea soiuri, unele endemice doar anumitor zone, deci greu de procurat in forma proaspata, altele disponibile in forma uscata si folosite din ce in ce mai des in combinatii inedite: taitei din varec, “sunca” din nori, smothie-uri din spirulina si chiar si laté-uri din alge albastre-verzui. Dar nu sunt doar o moda trecatoare, ci reprezinta un superfood al viitorului, care a prins teren in ultimii ani, fiind pana acum mai mult folosite in bucataria asiatica, sau in tarile inconjurate de ape.

Algele nu au o definitie foarte clara, fiind un termen umbrela pentru totul de la organisme microscopice pana la veritabile paduri de varec, care poate creste pana la 45 de metri in lungime.

Dar de ce sunt din ce in ce mai populare? Ei bine, sunt unul dintre cele mai variate super-alimente, deoarece au un continut foarte ridicat de minerale, pe care si le iau din apa. Apoi, reprezinta o foarte buna sursa de iod, de care se pare ca ducem lipsa peste 187 milioane de oameni la nivel global.

Fiecare soi are proprietati diferite, si desigur arome diferite. Kombu, soiul cel mai des intalnit in salatele asiatice (pe care le gasiti si in restaurantele chinezesti de la noi), seamana la gust cu pastrama de vita crud-uscata, si contine enzime foarte rare care ajuta la digestie. Wakame este foarte bogata in calciu, iar dulse contine de doua ori mai multi nutrienti decat varecul, plus ca are gust de sunca cand este prajita. Si apropo de varec, una dintre cele mai cunoscute alge de la noi, aceasta poate ajuta la pierderea in greutate.

Multe varietati de alge pot fi extrem de toxice, inclusiv cele verzi-albastre, dar daca sunt cultivate din surse sigure, si daca nu sunt consumate in exces, pot face minuni la nivel nutritional. Spirulina, de exemplu, cu care probabil ne-am intalnit in vreun fel sau altul macar o data in viata, mai ales in suplimentele alimentare, contine 71% proteine, toata gama de amino-acizi esentiali pentru buna functionare a organismului, cat si o cantitate foarte mare de vitamine din grupurile A si B. Iar chlorella, unul dintre cele mai consumate soiuri la nivel global, e formata in proportie de 45% din proteine, si contine minerale esentiale (fier, magneziu), antioxidanti, aminoacizi, clorofila, si o gama variata de vitamine (B1, B2, B6, B12, C, K).

Multe dintre algele comestibile au efecte antiinflamatorii, hipolipidemice (reduc cantitatea de lipide din sange) si actioneaza ca antioxidanti. Cele verzi-albastre pot preveni bolile cardiovasculare si bolile de ficat (cum ar fi hepatita nonalcoolica). Spirulina este atat de folosita deoarece contine beta-caroten si ficocianina, pigmenti care au rol antioxidant si reduc inflamatia. Iar beta-carotenul imbunatateste vederea, dupa cum bine stim. Iar anumite studii arata ca spirulina poate reduce nivelul total de colesterol si poate ridica HDL-ul (asa-zisul colesterol “rau”), si in mod implicit poate scadea tensiunea arteriala.

Chlorella este cunoscuta pentru faptul ca imbunatateste imunitatea si poate fi benefica in tratarea anumitor afectiuni precum hipertensiunea si fibromialgia. In plus este un foarte bun detoxifiant, datorita capacitatii sale de a se atasa de chimicalele si pesticidele din tractul digestiv, cat si de metalele grele din sange; iar datorita nivelului de clorofila, imbunatateste functia de oxigenare a sangelui. Apoi, ajuta digestia, promovand dezvoltarea de bacterii sanatoase. Si poate cel mai important, pentru vegetarieni este o salvare, pentru ca acestia se confrunta adesea cu o deficienta de vitamina B12, care se gaseste cel mai mult in sursele animale.

Algele comestibile se pot achizitiona cel mai adesea sub forma deshidratata, ca pudra sau ca foi. Si desigur, ca suplimente alimentare. Din nefericire, multe dintre cele care se gasesc in supermarket-uri contin aditivi nocivi: sunt imbibate in uleiuri vegetale sau au zahar adaugat. Cel mai bine ar fi sa le cumparati din magazinele de specialitate sau din cele asiatice.

Pudra se poate pune in sucuri de fructe, sau pur si simplu in apa, in smoothie-uri si shake-uri, si poate fi chiar adaugata in diverse aluaturi. Algele precum nori, wakame, kombu sau dulse (sub forma de foi, fasii sau maruntite) pot fi hidratate si folosite in salate sau in diverse preparate asiatice de tip stir-fry, ori in supe. Iar atunci cand gatiti cu kombu sau wakame, puteti adauga mai putina sare in mancare (ori o puteti elimina cu totul).