Nutriţionista Alexandra Culinescu, despre emoţii, boli şi alimentaţie: „Gastrita este răspunsul la stres“
0
Nutriţionista Alexandra Culinescu spune că „tractul gastrointestinal este sensibil la emoţii“, dar şi la un program alimentar dezorganizat, acestea fiind doar câteva dintre cauzele apariţiei gastritei.
Decizia Alexandrei Culinescu de a studia nutriţia şi tulburările de comportament alimentar a fost influenţată de experienţa proprie, dat fiind faptul că în copilărie a suferit nu mai puţin de 11 intervenţii chirurgicale.
Fiind nevoită să îşi ţină sub control problemele de sănătate prin alimentaţie, ea a început să se informeze şi, astfel, a ajuns să studieze la un nivel avansat: tulburările de comportament alimentar le-a studiat în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, iar în 2019 a absolvit un curs de medicină botanică la Universitatea din Minnesota, Statele Unite ale Americii.
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, nutriţionista Alexandra Culinescu a vorbit despre cauzele apariţiei gastritei, dar şi despre importanţa unei alimentaţii adecvate în cazul persoanelor, tot mai numeroase, care suferă de această afecţiune.
„Weekend Adevărul“: Care sunt principalele cauze ale apariţiei gastritei?
Alexandra Culinescu: Gastrita apare atunci când ceva deteriorează sau slăbeşte mucoasa stomacală. Motivele sunt diverse: de la stresul fizic, abuzul de alcool, medicamente până la refluxul bilei, dar şi infecţia cu Helicobacter pylori – bacteria descompune mucoasa protectoare a stomacului şi provoacă inflamaţii.
- De ce poate provoca gastrită mâncatul la intervale neregulate?
Perioadele prelungite fără a mânca duc la crearea de sucuri gastrice, iar cantităţile mari de suc gastric pot eroda mucoasa intestinală.
- Care sunt alimentele interzise cu desăvârşire în cazul gastritei?
Se recomandă o dietă fără sare, fără grăsimi şi, mai ales, consumul de alcool este interzis. De asemenea, se evită alimentele prăjite, preparatele picante, alimentele acide sau sucurile de fructe. Fiecare organism este diferit, aşadar, reacţionează diferit la consumul anumitor alimente – recomandarea mea este urmarea unui plan alimentar personalizat.
Cinci mese mici în loc de trei copioase
- În linii mari, cum ar trebui să arate o alimentaţie corectă pentru cei care au gastrită?
Alimentaţia pentru cei care suferă de gastrită ar trebui să fie compusă din: legume şi fructe, carne slabă – curcan, pui, peşte –, alimente bogate în probiotice, precum kefirul, varza murată şi castraveţii muraţi, cereale integrale şi proteine vegetale – tofu, fasole, mazăre.
- Care ar trebui să fie frecvenţa meselor? Şi cum ar putea arăta un meniu zilnic?
Recomand consumul a cinci-şase mese mici pe zi în loc de trei mese, dar mai voluminoase. Recomandarea mea de meniu ar putea fi următoarea: micul dejun poate fi alcătuit din terci de ovăz cu banană şi unt de arahide, prânzul poate fi o salată mexicană cu ton şi avocado – fasole roşie, ton în suc propriu, avocado, ardei gras roşu, pătrunjel –, iar cina poate consta în piept de pui la grătar cu broccoli fiert. În plus, acestui meniu i-ar putea fi adăugate şi două gustări, precum un kefir şi o banană.
Şi la medic, şi la nutriţionist
- Care este procentul persoanelor care au urmat diete pentru gastrită „după ureche“ şi au ajuns ulterior la tine?
Un procent foarte mic, majoritatea persoanelor care au venit la mine au venit din cauza durerilor de stomac. O mare parte dintre ei au mers, în paralel, şi la medic.
- Cât de mare este legătura între stres şi gastrită?
Tractul gastrointestinal este sensibil la emoţii – mânia, anxietatea, tristeţea pot declanşa simptome în corp. În situaţii de stres creşte nivelul acidului gastric ce duce la iritarea mucoasei. Răspunsul la stres al organismului are ca rezultat scăderea reînnoirii gastrice, ceea ce duce la atrofierea mucoasei gastrice. Fluxul sangvin către stomac scade şi face ca stomacul să fie mai predispus la ulceraţii acido-pepsinice şi la secreţie hiperacidă.
Comoditatea, o „cauză“ a gastritei
- Care ar fi un portret-robot al bolnavului cu gastrită?
Vă pot da exemplul unui pacient. Persoană de 22 de ani, lucrează la birou, dar are o viaţă activă în grupul de prieteni. Înaltă, cu o greutate uşor subponderală (IMC -18,50), este într-o formă fizică bună, dar îşi doreşte să mai pună câteva kilograme. În ultimul timp au început durerile de stomac, a fost la medic şi a descoperit că are bacteria H. Pylori. Nu găteşte, are maximum două mese pe zi şi preferă să mănânce produse de patiserie sau fast-food.
- De ce tot mai mulţi români neglijează alimentaţia corectă şi adecvată?
Sunt mai multe cauze, dar cred că majoritatea neglijează alimentaţia corectă şi adecvată din comoditate. Dacă îţi organizezi din timp săptămâna şi îţi aloci 20 de minute într-o seară pentru stabilirea meniului, munca este deja mult mai uşoară. Am făcut un plan alimentar pentru o grădiniţă şi am avut ocazia să vorbesc puţin şi cu cei mici. Când i-am întrebat ce mănâncă cel mai des, o mare parte din ei mi-au răspuns că mănâncă pizza sau paste de la restaurant. M-a întristat acest răspuns. Este nevoie de implicarea fiecărui membru adult din familie în treburile casnice.
Prima operaţie, la doi ani
- Ai crescut într-o familie în care alimentaţia era foarte importantă din cauza problemelor de sănătate pe care le-ai avut. Cum a fost pentru tine să înveţi să ai grijă de alimentaţie de la o vârstă fragedă?
Intervenţiile chirurgicale le-am avut începând cu vârsta de doi ani şi jumătate, aşa că pot spune că mi-a fost destul de uşor, pentru că o consideram un stil de viaţă. Greul a fost în perioada adolescenţei, deoarece nu înţelegeam cu adevărat ce importanţă are alimentaţia, mai ales în situaţia mea.
- Ai făcut un curs la Universitatea din Minnesota. Cum ai descrie acea experienţă?
Am făcut un curs de medicină botanică, bazat pe studiul plantelor medicinale şi al efectelor acestora pentru diferite afecţiuni. A fost o experienţă foarte interesantă, deoarece nu ştiam că şi ceaiurile clasice, precum muşeţel, lavandă sau mentă pot avea reacţii negative în combinaţie cu anumite pastile.
Se încarcă comentariile...
