Zoia Ceaușescu, sfârșitul dureros al „Prințesei Epocii de Aur”: „Cu 15 minute înainte să moară, m-a pus să-i promit”

Singura fiică a soților Ceaușescu, supranumită „Prințesa Epocii de Aur” , a murit la 20 noiembrie 2006, răpusă de o boală cumplită. Zoia Ceaușescu, care s-a stins din viață la doar 57 de ani, a avut o viață zbuciumată.

Fiica dictatorilor Nicolae și Elena Ceaușescu a fost un matematician apreciat, iar în plan personal a trăit o dragoste ca în filme alături de profesorul universitar Mircea Oprean, cel care i-a fost alături până în ultima clipă a vieții și pe care l-a iubit nebunește.

Zoia singura fiică a soților Ceaușescu FOTO Adevărul

Zoia a făcut Liceul nr. 24, actualul Jean Monnet, şi Facultatea de Matematică, pe care a absolvit-o în 1971. Intrase fără examen, pentru că avea medie mare în liceu. Se pare că ar fi vrut să studieze regie de teatru sau film, dar Elena Ceauşescu s-a împotrivit fără drept de apel: ”A fost de-ajuns o Lica Gheorghiu în ţara asta”, ar fi spus Elena Ceauşescu, făcând trimitere la lipsa de talent a fiicei lui Gheorghiu-Dej.

”În Universitate, Zoe legase prietenii deosebite, atrăgând un cerc de tineri inteligenţi, cultivaţi şi nonconformişti. Printre ei, fata lui Ceauşescu voia să se piardă şi totodată să se regăsească pe sine“, arată Lavinia Betea în cartea ”Viaţa lui Ceauşescu. Tiranul“.

Zoia a absolvit cu media 9,75 şi a promovat examenul de diplomă cu 10. A obţinut titlul de doctor în matematică la Universitatea din Bucureşti cu teza ”On Intertwining Dilations“, a publicat mai multe lucrări, dintre care 22 sunt înregistrate în baza de date a American Mathematical Society. A fost asistent universitar la Facultatea de Matematică şi apoi cercetător la Institutul de Matematică. Din ’75, după ce institutul a fost desfiinţat, a ajuns director la Institutul pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), unde a rămas până în 1989. Zoia n-a avut funcţii politice în timpul regimului comunist.

Și-a găsit iubirea pe litoral

Fiica şi fiul cel mare ai Elenei şi ai lui Nicolae Ceauşescu au părăsit vila din Primăverii a dictatorilor pentru a trăi liniştiţi alături de iubirile lor. Zoia şi Valentin Ceauşescu au trăit mereu discret. Şi-au iubit părinţii, dar n-au putut niciodată să-i ia locul „Prinţişorului" în inima lor. 

După multe aventuri, Zoia și-a găsit, în sfârșit, iubirea. Se întâmpla în 1980. Mircea Oprean a povestit cum s-a cunoscut cu fiica Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu, în vara anului 1980.

”La sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, când mă aflam în vacanţă pe litoral, la Eforie Nord, Zoia era la Neptun cu ocazia unei conferinţe internaţionale de matematică. A mers la Neptun cu un prieten, Dodu Petrescu, văr cu Zoia. Dodu a sunat-o pe Zoia şi a spus că se află la Neptun şi a invitat-o la o cafea. Ne-am întâlnit pe terasa restaurantului Internaţional în cursul după-amiezii. Din prezentarea făcută nu am aflat şi nu ştiam despre Zoia decât că este verişoara lui Dodu. Abia spre sfârşitul întâlnirii, în cursul serii, mi-am dat seama că este Zoia Ceauşescu”, a rememorat cel care avea să devină ginerele cuplului dictatorial trei ani mai târziu, în aprilie 1983.

”Ne-am mai întâlnit tot la Neptun, de circa două sau trei ori. La aproape o lună după ce ne-am întors în Bucureşti, am primit un telefon de la Zoia, după care am făcut o plimbare împreună cu Dodu, la Snagov”, şi-a amintit Mircea Oprean despre primele momente ale relaţiei sale cu Zoia.

Ulterior, lucrurile s-au complicat, dar, ca în orice poveste de dragoste cu happy-end, a urmat o nuntă ca-n poveşti.

”Ne-am mai văzut de câteva ori în acel an şi am mai vorbit la telefon, după circa cinci-şase luni n-am vorbit şi nici nu ne-am văzut. Am reluat apoi convorbirile telefonice şi întâlnirile la iniţiativa Zoiei. Ne-am cunoscut din ce în ce mai bine, îndrăgostindu-ne unul de celălalt şi în final ne-am căsătorit”, a mai spus Oprean.

Mircea Oprean: " Oricând ştiam că socrul meu va eşua la un moment dat"

Mircea Oprean, ginerele familiei Ceauşescu, a vorbit în cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" despre momentul în care a fost arestat pentru subminarea economiei naţionale. Soţia sa, Zoe Ceauşescu, a stat opt luni în arest, iar el, şapte.

"În clipa în care ştii că ai făcut o neregulă şi eşti arestat, eşti împăcat cu tine. Eu am trecut prin clipe groaznice iar Zoia nu a mâncat nimic o lună de zile. În planul iniţial, al celor care au făcut lovitura de stat, trebuia să fim omorâţi. Nu ştiu ce nu le-a mers de s-a ajuns în situaţia de doar am stat în închisoare. De exemplu, aveam un ceas Eternamatic pe care l-au vândut când m-au arestat. Nu era de aur, era un ceas banal şi pe lângă el au vândut mai multe lucruri de-ale noastre, fiind siguri că nu vom mai ieşi din închisoare" a spus Oprean.Ginerele lui Ceauşescu, după ce a vizionat singurele filmări rămase dintr-un interviu cu Zoe Ceauşescu, a vorbit despre regetele fostei sale soţii. El a povestit că felul în care au decedat soţii Ceauşecu a afectat-o foarte mult pe Zoe.

"Cele două mari poveri ale Zoei au fost pierderea părinţilor şi tratamentul la care ea a fost supusă şi umilinţa prin care a trecut. Vă asigur că şi socrii mei au fost mereu animaţi de dorinţa de a fi corecţi, chiar dacă au greşit. (...) În 90, din toţi demnitarii am fost singurii din familia Ceauşescu care nu am avut locuinţă. Un an de zile am stat la Lăcătuş pe vremea când juca în Spania. Un an de zile am stat într-un apartament de-al lui. Asta până în  92 când am primit garsonieră de la Halaicu, în care nu am stat din cauza pericolului."

Mircea Oprean a dezvăluit totodată că atât el cât şi Zoe au intuit căderea Ceauşeştilor, odată ce aceştia din urmă şi-au asumat riscul de a intra în politică.   

"V-am spus că Zoia era o femeie extem de deşteaptă, un om foarte cultivat. Prin urmare, noi eram foarte conştienţi de faptul că în clipa în care intri în politică, îţi asumi riscurile din politică. Oricând ştiam că socrul meu va eşua la un moment dat", declara Mircea Oprean în urmă cu mai mulți ani.

„Am îngrijit-o până la final”

Zoia Ceaușescu a murit pe 20 noiembrie 2006, pe patul spitalului. Soțul său a fost alături de ea în ultimele momente ale vieții. „Am îngrijit-o până la final. Ea nu a acceptat pe nimeni lângă ea, înafară de mine. Mi s-a părut o chestie firească. Ea era mai mult decât soţia mea, era prietena mea. Era parte din mine.

Timp de şase luni am dus-o pe braţe. Niciodată nu m-am gândit că moare. Eram revoltat că ea nu regreta. Ea a simţit că vine sfârşitul. 

Nu a vrut să fie înmormântată. Cu 15 minute înainte să moară, m-a pus să-i promit că nu o înmormântez, ci că o incinerez.

Mi-a lăsat o scrisoare în sertar şi m-a rugat să o deschid, să o citesc şi să-i spun ce am înţeles. 

"Şi cum te visam, un gând îmi spuse în somn că şi tu mă visezi, dar atât de adânc încât la trezire nu ştiu dacă, de fapt, eu nu exist decât în visul tău. Acestea au fost cuvintele din scrisoarea Zoiei Ceauşescu. Nu mai ştiu ce am spus, pentru că eram răvăşit", a mărturisit Prof. Mircea Oprean, într-un interviu pentru antena3.ro.