Din iniţiativa Î.P.S. dr. Nifon Mihăiţă, Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei a fost reeditat, la o jumătate de mileniu de la apariţia sa în atelierul tipografic de la Mănăstirea Dealu al ieromonahului cărturar Macarie, „Octoihul”, cea de-a doua carte executată în „tehnică Gutenberg” în acelaşi atelier din spaţiul românesc şi sud-est european. Apărut sub egida Arhiepiscopiei Târgoviştei şi Academiei Române, acest „Octoih” reeditat a fost lansat şi binecuvântat de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel la momentul solemn al Proclamării locale a Sfântului voievod Neagoe Basarab, sâmbătă, 26 septembrie, anul de la Hristos 2009. Executat în condiţii grafice de excepţie la R.A. Monitorul Oficial S.A, volumul care reproduce textul „Octoihului” este însoţit şi de un volum de studii acribic tratate.

În „Cuvânt înainte”, Î.P.S. dr. Nifon Mihăiţă ţine să semnifice faptul istoric incontestabil că „Cetatea Târgoviştei a intrat în conştiinţa noastră naţională ca un spaţiu în care credinţa şi cultura s-au îngemănat în mod tainic, aducând rod bogat, spre slava lui Dumnezeu şi spre folosul Bisericii şi al neamului nostru românesc. Menită de Dumnezeu să slujească valorile creştine, dar şi cultura românească, şi să medieze între ele, veche capitală a Ţării Româneşti şi vestit centru al tiparului, nu doar în spaţiul Ortodoxiei, dar şi în întreaga lume creştină, Târgoviştea este o punte a spiritualităţii, a culturii şi istoriei noastre naţionale...” Ca atare, firesc, „Tipărirea «Octoihului» în Ţara Românească de către Macarie, alături de celelalte două cărţi bisericeşti («Liturghierul » şi «Tetraevangheliar»), a însemnat înscrierea centrului tipografic de la Târgovişte printre oficinele tipografice de renume din Europa acelui veac (al XVI-lea – n.n.), care a contribuit la răspândirea cuvântului tipărit, atât în cele trei ţări româneşti, dar şi pentru folosul ortodocşilor din afara graniţelor româneşti”. Iar valoarea tiparului macarian de la Târgovişte şi a „Octoihului” este tratată cu rigoare şi temeinicie ştiinţifică în studiile „Structura Octoihului ieromonahului Macarie” (acad. Gheorghe Mihăilă), „Civilizaţia Ţării Româneşti la 1500” (acad. Romulus Răzvan Theodorescu), „Isihasmul. Rugăciunea şi cartea” (regretatul Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Române), „Octoihul lui Macarie şi înfruntarea civilizaţiilor la Dunărea de Jos” (Dan Zamfirescu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România), „Cartea şi perioada Octoihului, semnificaţia teologică şi importanţa lor pentru viaţa liturgică a Bisericii” (pr.conf.univ.dr. Marian Vîlciu), „Tiparniţa chirilică macariană din Ţara Românească” (Demeny Lajos, Demeny A. Lidia), „Octoihul lui Macarie (1510) şi originile tipografiei în Ţara Românească” (semnat de marele istoric P.P. Panaitescu în urmă cu şapte decenii).

Din acest studiu reţinem: „În «Octoihul» din Ţara Românească este altă justificare a nevoii cărţilor bisericeşti, ideea slavei legate de opera evlavioasă, ideea care a călăuzit pe un Radu cel Mare şi pe un Neagoe: «pentru glorificarea şi folosul cititorilor» (...) ca aici să dobândească pace şi miluire”, ceea ce „subliniază mai bine ideile politico-religioase ale domnilor români”. Retipărirea „Octoihului” macarian însoţit de volumul de studii care îl explică constituie – şi meritul incontestabil este al Î.P.S. dr. Nifon Mihăiţă pentru această ctitorire cărturărească – pe bună dreptate un eveniment editorial naţional.