Stabilirea unei diete hipocalorice
Cam ce alimente pot consuma şi în ce cantitate, pentru a slăbi cu adevărat şi
pentru a nu-mi periclita sănătatea? După ce ţi-ai analizat în mod riguros din
punct de vedere cantitativ şi calitativ regimul alimentar de până atunci, urmează
să-ţi proiectezi o nouă dietă care să ţină cont de toate criteriile ştiinţifice
enumerate. Pentru aceasta, în funcţie de ce ai constatat şi de obiectivele pe care
ţi le propui, vei hotărî ce alimente poţi să consumi începând din acel moment şi care
sunt cantităţile corespunzătoare din fiecare. In realizarea acestui obiectiv vei
apela în permanenţă la informaţiile pe care ţi le oferă Tabelul nr.3. Spre exemplu,
dieta din ziua analizată mai sus poate fi destul de uşor adaptată pentru a ajunge să
conţină doar 2000 de calorii, excluzând untul şi reducând anumite alimente. Reducerea
cantitativă pe care o propui poate fi destul de mică, dar să se refere la un număr
mare de alimente. O asemenea corecţie este laborioasă, deci presupune multe calcule;
ea are avantajul că menţine dieta foarte asemănătoare cu cea obişnuită şi de aceea
nici nu simţi că ai intrat în restricţie alimentară. Pe de altă parte, dacă procedezi
în acest mod ai şanse mari ca după reducerea numărului de calorii să îndeplineşti şi
cerinţele privind raporturile optime dintre glucide, protide şi lipide. Dacă te
grăbeşti sau dacă nu ai experienţă, este mai uşor să faci modificări doar la 1-2,
maxim 3 alimente. In acest caz te concentrezi în primul rând pe aducerea numărului de
calorii la cifra dorită (2000 în cazul exemplului nostru) şi, abia în al doilea rând,
îţi propui să îndeplineşti şi procentele reprezentate de protide, glucide şi lipide.
Cel mai bine este totuşi să intervii asupra a 3-6 alimente, propunându-ţi reduceri
cantitative nu prea mari şi încercând să respecţi atât cerinţele cantitative, cât şi
pe cele calitative. De exemplu, în Tabelul nr.3. poţi opera următoarele modificări:
|
|
Totalul ne arată că în urma acestor modificări aportul energetic se va reduce cu
peste 500 de calorii, ajungând la cca 2000, iar participarea diverselor substanţe
nutritive la acest aport va fi Următoarea: 17% proteinele, 25% lipidele şi 58%
glucidele (numai prezentăm aici calculele respective). Un lucru foarte bun este că
ai reuşit să aduci glucidele la 58% din aportul energetic şi să reduci lipidele.
Faptul că proteinele sunt inca ceva mai ridicate nu trebuie să te preocupe. Ba din
contră, de aici decurg anumite avantaje din punct de vedere metabolic. Pentru ca
prelucrarea digestivă a proteinelor necesită o cheltuială de energie mai mare decât
prelucrarea lipidelor şi glucidelor, în acest fel bilanţul energetic devenind ceva
mai avantajos pentru slăbire. In plus proteinele sunt necesare pentru ca eventualele
exerciţii de forţă sa conducă la creşterea masei tale musculare. Sigur că, chiar
apelând la calculele acestea destul de complicate, este imposibil ca în fiecare zi
să te încadrezi perfect în cerinţele unei alimentaţii ideale. La început o să-ţi fie
mai greu să reusesti să respecţi toate aceste cerinţe, dar nu trebuie să te alarmezi
si sa intri în panică. Nu se întâmplă nimic dacă în unele zile procentele reprezentate
de glucide, lipide şi protide nu sunt exact cele dorite. Cel mai important lucru
este ca în marea majoritate a zilelor aceste procente să fie respectate, şi în toate
zilele numărul loial de calorii să nu-l depăşească pe cel hotărât. Iar acest lucru îl
poti reusi in maximum doua saptamani,prin tatonari succesive. Numai ele iti vor permite
ca in cele din urma sa gasesti tipare alimentare, ce corespund aproape perfect tuturor
criteriilor cantitative si calitative de care trebuie sa tii cont.
|
