Peşterile judeţului Gorj, monumente ale naturii
Maria Ţicleanu
În judeţul Gorj există aproximativ 2.000 de peşteri de diferite dimensiuni, unele dintre ele fiind declarate monumente ale naturii protejate de lege. Între acestea, un loc cu totul aparte îl ocupă peştera Polovragi, poziţionată pe Cheile Olteţului, în apropierea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" - Polovragi.
Unul dintre punctele forte ale judeţului Gorj îl reprezintă turismul montan, datorită monumentelor naturii cu care Dumnezeu a binecuvântat aceste plaiuri. Piese importante în constituirea acestui cadru, cele peste 2.000 de peşteri adăpostesc adevărate comori ale naturii. Unele dintre cele mai cunoscute, cum ar fi Peştera Muierilor de la Baia de Fier sau peştera Polovragi, sunt vizitate anual de zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate. La acelaşi nivel se plasează şi peştera Cloşani, peştera de la Mănăstirea Tismana, peştera Gura Plaiului de la Topeşti-Tismana, precum şi multe altele. Aşa se face că cele mai vizitate obiective turistice naturale sunt cele din zona carstică, zonă situată pe bordura sudică a Carpaţilor. Potrivit profesorului Petru Rădulea, peşterile sunt "cavităţi subterane de dimensiuni mari care comunică cu suprafaţa prin una sau mai multe deschideri, numite guri. Ele au un sistem complex de galerii şi chiar mai multe etaje care comunică între ele".
Cadrul natural pitoresc al judeţului Gorj este legat atât de speologie, cât şi de turismul montan de aventură şi de drumeţii. Gorjul are, în plus, zone foarte bune pentru zborul cu parapanta sau deltaplanul sau pentru rafting, cicloturism ori pescuit sportiv.
Peştera care a găzduit tezaurul Băncii Naţionale a României
Peştera de la Mănăstirea Tismana mai este cunoscută şi sub denumirea de Peştera Tezaurului, întrucât, spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, aici a fost depozitat tezaurul Băncii Naţionale a României. Are o lungime de 200 m şi poate fi vizitată. În apropierea peşterii, turiştii pot vedea mai multe adăposturi săpate în stâncă. Aici, cu secole în urmă, au vieţuit numeroşi pustnici, sub ocrotirea spirituală a Sfântului Nicodim de la Tismana.
Întreg bazinul hidrografic al râului Tismana însumează 20 de peşteri de diverse forme, care impresionează întotdeauna prin frumuseţea şi sălbăticia lor. La nord de satul Topeşti se află peştera Gura Plaiului, care are o lungime de 150 m. A fost declarată monument al naturii. Va putea fi vizitată după obţinerea tuturor avizelor necesare. În zona comunei Runcu şi a Cheilor Sohodolului, turiştii pot vizita şi alte obiective subterane, cum ar fi peştera "Pătrunsa", peştera "Popii", "Gârla Vacii", "Peştera cu lilieci" şi "Peştera Nării".
Peştera Polovragi din Cheile Olteţului
În Cheile Olteţului, care se întind pe o distanţă de 1,5 km şi sunt extrem de pitoreşti, cu pereţi verticali, un adevărat canion cu numeroase guri de peşteră, se află una dintre cele mai vizitate peşteri din judeţul Gorj: peştera Polovragi. Aceasta este rezultatul activităţii unui vechi curs subteran al râului Olteţ. Aici, la Polovragi, peştera, Cheile Olteţului şi Mănăstirea Polovragi alcătuiesc un complex turistic preferat de pelerinii din întreaga ţară şi nu numai. Pentru frumuseţea peisajului, Polovragii au devenit unul dintre obiectivele turistice preferate de gorjeni în sfârşiturile caniculare de săptămână.
Bătrânii din zona comunei Polovragi spun că în trecutul îndepărtat peştera Polovragi a fost adăpost şi refugiu pentru haiduci. De asemenea, oamenii spun că pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peşteră mai multe arme aduse de la Sibiu. Una dintre legendele locului povesteşte despre zeul geto-dac Zalmoxe, care a avut lăcaşul aici, în peştera Polovragi. În apropiere de peşteră, arheologii au descoperit urmele unei cetăţi dacice antice. Anual, peştera Polovragi este vizitată de peste 13.000 de turişti.
Monument plin de legende: Peştera Muierilor
Cea mai cunoscută din cele 2.000 de peşteri gorjene rămâne totuşi Peştera Muierilor, situată în apropierea localităţii Baia de Fier. Peştera este un adevărat monument al naturii, care conţine originale concreţiuni calcaroase, ce dau fantezie şi splendoare locului. Sălile acestei rezervaţii speologice au nume sugestive - "Sala liliecilor", pentru că adăposteşte numeroase colonii de lilieci, sau "Galeria urşilor", pentru că aici s-au găsit oseminte ale ursului de cavernă. Legenda leagă numele acestei peşteri de faptul că ea a servit drept adăpost pentru femei şi copii în epoca migraţiei popoarelor barbare. Această peşteră este situată în versantul drept al Cheilor Galbenului, fiind considerată de specialişti ca o peşteră mare. Galeria principală şi cea electrificată sunt cele vizitabile. Profesorul Petru Rădulea spune în cartea sa "Geografia Gorjului" că în această peşteră s-au găsit urme ale unei aşezări paleolitice. "Dăltuirea picăturii de apă în subteran ne-a lăsat inedite frumuseţi, care constituie un deosebit patrimoniu turistic ce trebuie pus în valoare şi ocrotit pentru o bună dezvoltare economică durabilă în Gorj", spune profesorul Petru Rădulea.
Peştera Muierilor este prima peşteră electrificată din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu