COMUNA FILIPEȘTII DE TÂRG

         Localitatea Filipeştii de Târg este aşezată în partea sud-vestică a județului Prahova şi este una dintre cele mai mari localităţi acestuia fiind formată din 5 sate şi anume: Filipeştii de Târg, Brătăşanca , Mărginenii de Jos, Ungureni şi Ezeni.

       Numele localităţii derivă de la numele familiei de boiereşti Pană Filipescu care în jurul anului 1650 a construit în localitate Conacul Pană Filipescu. Ca şi traducere din greacă veche denumirea de Filipeşti înseamna “iubitor de cai”.

         Prima atestare documentară cu numele de Filipeşti, se circumscrie datei de 27 mai 1510, într-un hrisov de danie din timpul lui Vlad cel Tânăr – Vlăduţ , dar istoricii spun că în mod cert, aşezarea ar putea fi întemeiată încă din sec. XIV, deoarece numele apare menţionat şi în documentele Braşovului ,încă din sec. XIV.

            În perioada interbelică localitatea Filipeştii-Târg era comună urbană care avea 2.015 locuitori. Se practicau intens comerţul cu ţuică, brânzeturi şi lână. Locuitorii erau renumiţi pentru culturile de zarzavat şi exploatările de petrol . În localitate existau două fabrici de var, o moară sistematică, o bancă populară, o şcoală de meserii, o şcoală primară, o grădină de copii ,un ateneu popular, o biserică ortodoxă. În afară de acestea, cladirile publice erau reprezentate de Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Serviciul Sanitar, Serv. Veterinar, Regiune agricolă, Poliţie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic. Localitatea deţinea şi uzina electrică si Spital de stat. Localitatea avea facilităţi precum apeduct, pavaj cu asfalt şi piatră cubică, trotoare. Şi-a pierdut statutul de oraş în anul 1950.

 Datorita climei temperate şi a bogatei reţele hidrografice pe care o deţine, şi în ziua de azi localitatea Filipeştii de Târg este recunoscută ca zona legumicolă, o mare parte din locuitorii săi ocupându-se cu gradinăritul şi cultivarea legumelor spre comercializare.

Zonă plină de istorie şi cultură localitatea gazduieşte pe teritoriul său două dintre dovezile istorice de necontestat ale neamului românesc şi anume:

”Curtea boierească a lui Pană Filipescu” este monument de categoria A, situat în satul Filipeştii de Târg, nr.682 şi este format din Conacul Pană Filipescu (foto) şi Zid de incintă. Monumentul datează din anul 1650.

Conacul a fost construit de Pană Filipescu, soţul Mariei Cantacuzino, fiica cea mare a postelnicului Constantin Cantacuzino, în stil tradiţional, cu foişor şi coloane, parter înalt şi beciuri cu uşi largi.

Pe vremuri adăpostea bogata şi vestita bibliotecă a lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, cel care a renunţat la tronul Valahiei în favoarea nepotului său, Constantin Brâncoveanu.

Clădirea a fost prima dată restaurată între 1968-1971. Pe 16 iulie 2012 a fost semnat contractul de finanțare a restaurării Conacului Pană Filipescu, cu fonduri din Programul Operațional Regional. Valoarea totală a proiectului este de 13.148.597,54 lei, din care 9.405.473,27 lei nerambursabili si o durata de implementare este de 31 de luni.

          În cadrul proiectului propus de se au în vedere restaurarea, protecția și conservarea fațadelor și alte lucrări exterioare pentru evidențierea obiectivului turistic de patrimoniu, dotări interioare (tâmplărie din lemn, instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la incendii și antiefracție), precum și modernizarea utilităților aferente obiectivului.

Tot în localitatea Filipeştii de târg se gasesc şi “Ruinele Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino”, care este monument istoric de categoria A şi datează din anii 1633-1641. Palatul situat centrul Filipeştilor de Târg este o constructie de secol XVII, reşedinţa a bogatului postelnic al domnitorului Matei Basarab. Din păcate, astăzi s-au păstrat doar zidurile şi beciul, iar ruina reprezintă “atracţia” comunei, în jurul ei fiind amenajat şi un părculeţ.